Dezlipirea de retină
Retina este un tesut extrem de subtire care captuseste partea interioara (din spate) a ochiului. Cand ne uitam in jur, lumina de la obiectele pe care incercam sa le vedem intra in ochi. Imaginea de lumina este focalizata pe retina, pe cornee si pe cristalin. Retina a fost comparata cu filmul de la un aparat de fotografiat. Cu toate acestea, filmul, odata folosit, are o imagine permanenta pe ea. Retina se reinnoieste continuu chimic si electric, permitandu-ne sa vedem milioane de imagini diferite in fiecare zi, fara sa le suprapuna.
Retina are aproximativ dimensiunea unui timbru postal. Aceasta consta intr-o zona centrala numita macula si o zona mult mai mare periferica. Celulele receptorilor la nivelul retinei sunt de doua tipuri: bastonase si conuri. Bastonasele ne permit sa vedem in conditii de iluminare redusa. Conurile ne ofera o vedere clara a culorilor. Retina periferica ne permite sa vedem obiectele, pe fiecare parte (vederea periferica). Cu toate acestea, pentru ca aceasta parte a retinei contine o concentratie mai mica de conuri, aceasta nu permite perceperea detaliilor vizuale. Concentratia mai mare de bastonase ofera o vizibilitate mai buna in conditii de intuneric.
In contrast, macula este zona centrala a retinei care contine o concentratie mare de conuri. In consecinta, aceasta permite o vedere clara, centrala pentru a vedea detalii fine precum cititul sau urechea unui ac. Macula este deosebit de sensibila la schimbarile circulatorii, in special cele care apar cu inaintarea in varsta, cum ar fi scaderea fluxului de sange. Retina contine o retea de artere ramificate, care furnizeaza sange care transporta oxigenul necesar si substantele nutritive.
Ce este dezlipirea de retina?
Această afecţiune reprezintă cel mai adesea o urgenţă medicala. Dezlipirea de retina reprezinta aparitia unui spatiu intre cele doua foite ale retinei, stratul intern (neuroepiteliu) si cel extern (epiteliul pigmentar), in care patrunde un lichid, numit lichid subretinian.
Retina este situată între epiteliul pigmentar (un strat de celule care o hrăneşte şi în acelaşi timp formează o cameră obscură) şi vitros un gel alcătuit din apă, fibre din colagen care transmite razele de lumină de la cristalin spre retină.
Există 3 tipuri principale de dezlipire de retină:
- regmatogenă (există o ruptură în retină care permite trecerea vitrosului lichefiat între epiteliul pigmentar şi retină);
- prin tracţiune (în care se formează membrane în cavitatea vitreană care tracţionează retina şi o desprind);
- exudativă, prin pătrunderea de lichid sub retină, fara ruptura ( inflamator).
Dezlipirea de retină regmatogenă
În situaţia în care s-a acumulat lichid subretinian, apar simptomele clasice ale dezlipirii de retină:
1. o perdea neagră care intersectează o parte din câmpul vizual, împiedicând vederea în acea zonă; odată cu progresia lichidului sub retină, suprafaţa amputată din câmpul vizual creşte:
2. apare scăderea marcată de vedere dacă lichidul detaşează macula (o suprafaţă retiniană centrală de circa 5,5mm care permite vederea detaliilor cele mai fine).
Toate aceste simptome vizuale sunt datorate întreruperii legăturii retinei cu epiteliul pigmentar şi împiedicării formării senzaţiei luminoase.
In cadrul clinicii noastre examenul consta in:
- determinarea acuităţii vizuale;
- examinarea fundului de ochi – astfel se apreciază întinderea, localizarea, vechimea dezlipirii şi se localizează toate rupturile retinei (etapa indispensabilă pentru succesul operaţiei);
- ecografia oculară.
Cu cât retina rămâne detaşată mai mult cu atât se pierde capacitatea funcţională a fotoreceptorilor care sunt hrăniţi de epiteliul pigmentar; apar de asemenea membrane fibroase în vitros dar şi subretiniene care împiedică reaplicarea retinei. De aceea este necesară intervenţia rapidă.
Dezlipirea de retina exudativă
Apare prin acumularea de lichid sub retină, secundar unor procese cum ar fi: inflamaţiile, tumorile, afecţiunile vasculare. Ecografia oculară este indispensabilă pentru stabilirea etiologiei.
Dezlipire de retină prin tracţiune
Apare după dezvoltarea în cavitatea vitreană a unor membrane fibrovasculare. Exemplul cel mai des întâlnit este retinopatia diabetică avansată; se mai dezvoltă după infecţii intraoculare şi după traumatisme. Contracţia progresivă a membranelor fibrovasculare deasupra ariilor de aderenţă cu retina determină o decolare gradată, incompletă, progresivă.
Care sunt cauzele retinei dezlipite si factorii de risc?
Factorii care cauzeaza dezlipirea de retina pot fi anumite boli ale ochilor, cataracta, traumatisme la nivelul ochilor. Dezlipirile pot aparea la orice varsta, mai frecvent la adulti, la miopi precum si la batrani.
Uneori exista un istoric familial a retinei desprinse, care este non-traumatica dar care pare sa indice o tendinta de mostenire.
La 5% din pacientii cu desprindere non-traumatica de retinei la un ochi, apare o detasare ulterioara si la celalalt ochi. In consecinta, cel de-al doilea ochi trebuie examinat in detaliu.
Diabetul poate duce la dezlipire de retina. Din cauza vaselor de sange anormale si tesutului cicatricial de pe suprafata retinei la unele persoane cu diabet zaharat. In plus, vasele de sange pot sangera in gelul vitros. Aceasta detasare poate implica fie zona periferica, fie zona centrala a retinei.
Care este tratamentul pentru o retina dezlipita?
Gaurile sau rupturile retiniene pot fi tratate prin terapie cu laser sau crioterapie (inghetarea) pentru a preveni progresia lor.
Singurul tratament al dezlipirii de retina este operatia:
- curatarea corpului vitros, responsabil de tractiuni asupra retinei, manevra numita vitrectomie;
- „alipirea” retinei prin injectarea de gaz in cavitatea oculara, care sa „impinga” retina dezlipita spre peretele ocular, „alipind-o” de acesta;
- „blocarea” rupturilor retiniene cu Laser sau cu „gheata” (crioaplicatii), ambele creand cicatrici pigmentare care nu mai permit intrarea fluidului prin rupturi, impiedicand astfel o re-dezlipire a retinei.
In multe cazuri, de obicei cele grave, multe fibrozari si tractiuni vitreene, este necesara si injectarea de ulei de silicon, cu rolul de a pastra retina lipita mai ferm de peretele ocular; uleiul de silicon insa trebuie extras, lucru care se realizeaza printr-o noua interventie chirurgicala, la cateva luni de la prima.
Exista si forme de dezlipire de retina, de obicei mici, incipiente, care nu necesita interventie chirurgicala, ci doar „blocarea” ei cu aplicatii laser, cu sau fara injectare de gaz.
Îngrijirea postoperatorie, implică în cazul injecţiilor de gaz expandabil, poziţionarea pacientului astfel încât gazul să tamponeze zona cu ruptura. Complicaţiile posibile postoperatorii sunt recidiva dezlipirii, cataracta, glaucomul, infecţia.
Operatia de dezlipire de retina se vindeca relativ greu, in comparatie cu alte operatii oculare
Acuitatea vizuala se recupereaza relativ greu, depinzand si de vechimea si gravitatea dezlipirii; primele zile postoperator pot fi chiar descurajante pentru pacient, care trebuie sa se inarmeze cu rabdare si speranta.
Exista si situatii de recidiva, destul de frecvente, chiar in ciuda unei operatii foarte bine efectuate, lucru care nu poate fi prevenit intotdeauna de chirurg.